Noam Chomsky (Lingvistul american, publicist politic, filosof) a intocmit lista a celor  “ 10 metode de manipulare ” cu ajutorul mijloacelor de informare in masa.

Materialul a fost publicat in limba spaniola de publicatia Rebelion.manipulare

1. Distragerea atentiei

Metoda principala de manipulare a societatii este distragerea atentiei oamenilor de la problemele importante si solutiile acestora, luate de cercurile economice si politice aflate la conducere, prin umplerea permanenta a spatiului de informare cu mesaje lipsite de importanta sau cu foarte putina. Aceasta tactica se dovedeste a fi foarte utila atunci cand nu vrei ca cetatenii sa afle informatii importante din domeniul stiintei, economiei, psihologiei, neurobiologiei si ciberneticii.

“Distragerea permanenta a atentiei populatiei de la adevaratele probleme sociale, mutand-o la teme fara o reala importanta pentru a se asigura ca oamenii sunt preocupati mereu cu ceva si nu o sa aiba timp pentru a gandi; de pe camp in cusca, ca si celelalte animale.” (citat din cartea “Silent weapons for quiet wars”).

2. Sa creezi probleme, iar mai apoi sa propui solutii

Aceasta metoda se mai numeste “problema- reactia- solutia”. Se creaza problema, o anumita situatie, miza careia este sa produca o anumita reactie in randul populatiei in asa fel incat sa ceara luarea unor masuri necesare cercurilor aflate la conducere. De exemplu, sa permiti violente intr-un oras sau organizarea unor atentate sangeroase pentru ca populatia sa ceara adoptarea unor legi pentru luarea  masurilor de protectie mai aspre si politici care restrictioneaza libertatea cetatenilor.

Ori: sa provoci o criza economica ca sa ii faci pe toti sa accepte incalcarea drepturilor sociale si reducerea serviciilor orasenesti ca un rau necesar.

3. Metoda aplicarii treptate

Pentru a obtine adoptarea unei legi nepopulare este destul sa o infiltrezi treptat, zi de zi, an de an. In acest mod au fost adoptate noi conditii social-economice (neoliberalism) in anii ’80 si ’90 ai secolului trecut.

Reducerea la minimum a functiilor statului, privatizarea, neincrederea, instabilitatea, somajul in masa, salariile care nu mai pot asigura o viata decent. Daca toate astea s-ar intampla in acelasi timp, cel mai probabil, ar duce la revolutie.

4. Amanarea executarii

O alta metoda de a adopta o solutie nepopulara este sa prezinti o problema marunta ca pe ceva “dureros si necesar” si sa obtii la acel moment acceptul cetatenilor pentru a o rezolva in viitor. Este mult mai simplu sa accepti niste sacrificii pentru viitor, decat pentru prezent.

In primul rand, pentru ca asta nu se va intampla imediat. In al doilea, din cauza ca  poporul e predispus sa aiba sperante naive ca “maine totul se va schimba in bine” si ca acele sacrificii care ii sunt cerute in prezent vor putea fi evitate. Asta le da cetatenilor mai multa vreme pentru a se obisnui cu schimbarile si sa le accepte cu calm, cand va veni timpul.

5. Sa te comporti cu poporul la fel cum te-ai comporta cu niste copii mici

In majoritatea discursurilor propagandistice care erau destinate unui public larg se folosesc niste argument, personaje, cuvinte si o intonatie de parca ar fi vorba de copii de varsta scolara cu retinere in dezvoltare, ori persoane cu handicap mental.

Cand cineva incearca sa induca in eroare o persoana, acesta foloseste formulari infantile in discurs. Cu cat mai intens incearca, cu atat mai multe expresii foloseste. De ce? Daca cineva se adreseaza altcuiva ca si acum acela are 12 ani sau mai putin, prin prisma influentarii, in raspunsul si reactiile acelei persoane, cu un grad inalt de probabilitate, va lipsi critica, ceea ce este caracteristic pentru copii pana la varsta de 12 ani.

6. Sa pui accent pe emotii intr-o masura mai mare decat pe gandire

Actionarea asupra emotiilor reprezinta o metoda clasica, orientate spre a bloca capacitatea oamenilor de a analiza rational si ca rezultat capacitatea de a intelege critic ceea ce se intampla. Pe de alta parte, folosirea factorului emotional permite deschiderea usii spre subconstient pentru a infiltra ganduri, dorinte, fobii, temeri, constrangeri ori modele stabile de comportament.

7. Tinerea oamenilor in necunostinta de cauza prin cultivarea mediocritatii

Sa ajungi la rezultatul in care oamenii devin inapti de a intelege metodele si tacticile pe care le aplici ca sa ii influentezi si sa ii subordonezi vointei tale. Calitatea invatamantului oferit claselor inferioare ale societatii trebuie sa fie cat mai mediocru si mai sarac, pentru ca limita dintre paturile inferioare si cele superioare sa ramana la nivelul la care nu va putea fi trecut de primele.

8. Sa-i faci pe ceilalti sa se bucure de mediocritate

Sa infiltrezi in randul populatiei gandul ca a fi prost, vulgar si needucat este la “moda”…

9. Sa ii faci pe ceilalti sa se simta vinovati

Sa ii faci pe oameni sa creada ca numai ei sunt vinovati pentru situatia in care se afla din cauza ca nu sunt destul de destepti, nu au destule capacitati ori nu au depus destul efort. Ca rezultat, in loc sa lupte cu sistemul economic omul incepe sa se injoseasca, invinovatindu-se pentru toate ceea ce ii creaza o stare apasatoare ce duce in final la inactiune. Iar fara actiune, nu poate fi nici revolutie.

10. Sa stii mai multe despre oameni decat stiu ei despre sine

In ultimii 50 de ani succesele din domeniul stiintei au dus la crearea unei rupturi mari intre ceea ce stiu oamenii de rand si ceea ce nu stiu, de acest lucru folosindu-se acum clasele aflate la conducere.

Datorita biologiei, neurobiologiei si psihologiei, sistemul are la dispozitie cunostinte avansate despre fiinta umana, atat in domeniul fiziologiei, cat si in cel al psihicului. Sistemul a reusit sa afle despre om mai mult decat el insusi stie. Asta inseamna ca, in majoritatea cazurilor, sistemul are mai multa putere si influenteaza oamenii intr-o mai mare masura decat ei singuri.

Noam Chomsky este un lingvist american, filosof, figura publica, autor de carti si analist politic. Profesor emerit in domeniul lingvisticii la Institutul tehnologic din Massachusetts si unul dintre cei mai remarcabili oameni de stiinta din secolul al XX-lea. Munca lui fundamentala in domeniul teoriei lingvistice si stiintei cunoasterii au primit aprecierea meritata in comunitatile stiintifica si cea didactica.