1. Prima lectie este (destul de ciudata) – de la ciocanitoare: “Lectia de concentrare realista”

Ciocanitoarea este mult mai inteligenta decat noi. Da, ea bate cu ciocul in copac, dar o face foarte eficient. Ea este realista-nu incearca sa rupa copacul in jumatate dintr-o o singura lovitura, asa cum doresc sa faca multi dintre noi. Nu ciocaneste lemnul din toate laturile, ci se concentreaza pe acelasi punct, deplasandu-se incet spre viermisor. Noi, insa, dorim nu un „viermisor”, ci un „sarpe” si sa-l gasim nu in scoarta lemnului dur, ci undeva pe pamant, sa fie acoperit doar cu niste frunze.

2. Cea de a doua lectie – de la pesti: “Lectia curentului”

Se spune ca pestii inoata intotdeauna impotriva curentului, ceea ce, este adevarat. Ei nu inoata astfel pentru a-si complica viata, ci pentru faptul ca in fluxul abundent de apa, pe langa ei trece mai multa hrana si oxigen. Astfel, viaţa pestelui devine de cateva ori mai bogata. Noi, spre deosebire de pesti, incercam intotdeauna sa mergem in directia vantului si drept rezultat, in loc de 30 de ani de experienta, ne alegem cu un an de experienta, care se repeta de 30 de ori. Noi nu vrem sa iesim din zona de confort, apoi ne miram de ce in viata am avut atat de putine sanse. Vrem sa castigam loteria vietii, fara sa cumparam bilet .

3. Cea de a treia lectie – de la puii de leu : “La vanatoare”

Puii de leu sunt capabili sa invete. Ei invata de la leii mai in varsta, cu mai multa experienta. Invata nu din manuale si vorbe, ci din fapte. Stiu ca pentru a invata sa vaneze, e nevoie sa-si bage ghiarele si colţii in prada murdarindu-se de sange. Noi insa, ne temem ca nu cumva sa ne murdarim mainile. Stam asezaţi in banci si ne uitam spre tabla la „iepurele”, care ne invata cum sa „vanam”. Sau, mai rau, ne inchidem in casa si invatam singuri, iar atunci cand vine vremea sa iesim la „vanatoare”, nu numai ca nu stim cum s-o facem, ci ne este frica doar de mirosul „sangelui”.

4. A patra lectie (sociala) – de la catei: “Da din coada primul”

In secolul 21 nu mai conteaza ceea ce faci tu insuţi, ci cum stii sa-i motivezi pe cei ce te inconjoara. Un exemplu perfect sunt cainii. Cainele nu-si face griji: “Mai intai du-ma acasa, hraneste-ma, spala-ma, apoi voi da din coada.” El, dand din coada, demonstreaza afectiunea si sentimentele, apoi primeste in schimb ce i se cuvine. Cu toate acestea, el nu-ti cere nimic sa-i dai. El se comporta in asa fel, incat tu singur ii dai ceea de ce are nevoie.

5. A cincea lectie – de la sarpe: “Nu te vaicari”

Sarpele nu-si plange de mila: “Nu am nici maini, nici picioare, am vederea slaba, nu m-am nascut in locul potrivit, nimeni nu ma iubeste, parintilor mei nu le pasa de mine de cand m-am nascut”. Sarpele traieste si se descurca cu ceea ce are si noua chiar ne este frica de acest „animal cu handicap”. Si daca lui nu-i place ceva, isi schimba pielea si se taraste inainte fara regrete.